Comisia Europeană a publicat rezultatele Indicelui economiei și societăţii digitale pentru 2017

06.03.2017

Potrivit Indicelui economiei și societăţii digitale (DESI - Digital Economy and Society Index) pentru 2017, UE face progrese, însă decalajul dintre cei mai buni actori din sectorul digital și ţările care înregistrează cele mai scăzute rezultate este încă foarte mare. Sunt necesare mai multe eforturi și investiţii pentru a valorifica cât mai bine piaţa unică digitală.
Comisia Europeană a publicat rezultatele Indicelui economiei și societăţii digitale (DESI) pentru 2017. Acest instrument prezintă performanţele celor 28 de state membre în diverse domenii, de la conectivitate și competenţe digitale la integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi și serviciile publice.

În general, UE a înregistrat progrese și și-a îmbunătăţit performanţele digitale cu 3 puncte procentuale faţă de anul trecut[1], însă aceste realizări s-ar fi putut face într-un ritm mai alert, iar situaţia variază de la un stat membru la altul (decalajul digital dintre primul și ultimul clasat este de 37 de puncte procentuale, faţă de 36 de puncte procentuale în 2014). Danemarca, Finlanda, Suedia și Ţările de Jos prezintă cele mai bune rezultate în acest an, urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit, Irlanda, Estonia și Austria. Primii 3 cei mai buni actori din sectorul digital din UE sunt și liderii în domeniu pe plan mondial, înaintea Coreei de Sud, a Japoniei și a Statelor Unite ale Americii. Slovacia și Slovenia sunt ţările din UE care au înregistrat cele mai importante progrese. Cu toate că au înregistrat unele îmbunătăţiri, mai multe state membre, printre care Polonia, Croaţia, Italia, Grecia, Bulgaria și România, sunt încă în întârziere în ceea ce privește dezvoltarea digitală, comparativ cu media UE. Pentru detalii, puteţi consulta on-line profilurile de ţară individuale.

Comisia a prezentat toate iniţiativele majore ale strategiei sale privind piaţa unică digitală. Parlamentul European și statele membre sunt încurajate să adopte aceste propuneri cât de repede posibil, pentru ca Europa să poată exploata la maximum oportunităţile sectorului digital.

Ţinând cont de rezultatele DESI, Comisia va publica în luna mai evaluarea sa intermediară referitoare la Strategia privind piaţa unică digitală, pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesare eforturi suplimentare sau propuneri legislative pentru a face faţă provocărilor viitoare.

Indicele economiei și societăţii digitale (DESI) arată următoarele:

Conectivitatea s-a îmbunătăţit, dar este încă insuficientă pentru a aborda nevoile viitoare

• 76 % din gospodăriile din Europa au acces la bandă largă de mare viteză (cel puţin 30 Mbps) și în unele state membre o proporţie semnificativă din acestea poate deja accesa reţele care oferă o viteză de 100 Mbps sau mai mult. Peste 25 % din gospodării au abonament la servicii de bandă largă de mare viteză.
• Numărul de abonamente la servicii de date mobile este în creștere: de la 58 de abonaţi la 100 de locuitori în 2013, la 84 în 2016.
• Serviciile mobile 4G acoperă 84 % din populaţia UE.

Însă aceste progrese nu sunt suficiente pentru a răspunde exigenţelor viitoare din ce în ce mai mari în materie de viteză, calitate și fiabilitate a conexiunilor. Traficul pe internet este în creștere cu 20 % pe an și cu mai mult de 40 % pe an în reţelele mobile. Parlamentul European și Consiliul discută în prezent propunerile Comisiei referitoare la revizuirea normelor UE în domeniul telecomunicaţiilor și la încurajarea investiţiilor în reţelele de foarte mare capacitate, pentru a răspunde nevoilor tot mai sporite de conectivitate ale cetăţenilor europeni. De asemenea, pe agenda discuţiilor figurează și aspecte legate de obiectivele strategice ale unei societăţi a gigabiţilor, la orizontul 2025. Statele membre ar trebui, de asemenea, să-și intensifice eforturile pentru a îndeplini obiectivele în termeni de asignare a frecvenţelor radio armonizate, care în prezent includ banda de 700 MHz, astfel încât viitoarea generaţie de reţele de comunicaţii (5G) să poată fi utilizată pe scară largă începând din 2020. Coordonarea spectrului radio la nivelul UE este esenţială pentru a asigura acoperirea wireless și furnizarea de noi servicii transfrontaliere. Mai mult, municipalităţile din toată Europa vor putea în curând să solicite finanţare pentru a instala Wi-Fi gratuit în spaţiile publice, în cadrul iniţiativei WiFi4EU a Comisiei.

UE are mai mulţi specialiști în sectorul digital decât înainte, dar persistă un decalaj în termeni de competenţe.

• În UE sunt mai mulţi absolvenţi în domeniul știinţelor exacte, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii decât înainte (19 absolvenţi la 1000 de persoane cu vârsta între 20 și 29 de ani).
• Se înregistrează un număr mai mare de specialiști TIC în populaţia activă (3,5 % în 2015, faţă de 3,2 % în 2012).
• Aproape jumătate (44 %) din cetăţenii europeni încă nu au competenţe digitale de bază care să le permită, de exemplu, să utilizeze poșta electronică sau instrumente de editare ori să instaleze noi dispozitive.

În colaborare cu statele membre, industria și partenerii sociali, Coaliţia pentru competenţe digitale și locuri de muncă în sectorul digital, lansată în decembrie 2016 în cadrul Agendei pentru competenţe în Europa, ia măsuri în vederea dezvoltării unui rezervor important de talente digitale, pentru a garanta că cetăţenii și forţa de muncă din Europa dispun de competenţe digitale adecvate.

Cetăţenii europeni dobândesc din ce în ce mai multe competenţe digitale.

• 79 % din cetăţenii europeni se conectează la internet cel puţin o dată pe săptămână, o creștere cu 3 puncte procentuale faţă de 2016:
• 78 % din utilizatorii de internet navighează on-line pentru a se juca sau descărca muzică, filme, fotografii ori jocuri
• 70 % din utilizatorii europeni de internet citesc știri on-line (64 % în 2013)
• 63 % utilizează reţelele sociale (57 % în 2013)
• 66 % fac cumpărături on-line (61 % în 2013)
• 59 % utilizează serviciile bancare on-line (56 % în 2013)
• 39 % utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice (33 % în 2013)

În cadrul strategiei privind piaţa unică digitală, Comisia face eforturi pentru a întări încrederea în mediul on-line. Noile norme ale UE privind protecţia datelor vor intra în vigoare în mai 2018 și vor fi însoţite de noi norme privind protecţia vieţii private în comunicaţiile electronice. De asemenea, Comisia are în vedere măsuri pentru a crește volumul de conţinut disponibil pe internet la nivel transfrontalier. Și, deja la începutul anului 2018, cetăţenii europeni își vor putea utiliza abonamentele on-line la filme, muzică, jocuri video și cărţi electronice atunci când vor călători într-o altă ţară din UE. Comisia a propus, de asemenea, măsuri menite să faciliteze pentru radiodifuzori punerea la dispoziţie on-line de programe în alte state membre ale UE.

Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi și comerţul electronic progresează, dar lent.

• Întreprinderile din Europa utilizează din ce în ce mai mult tehnologiile digitale, cum ar fi software-urile dedicate întreprinderilor pentru schimbul de informaţii pe cale electronică (de la 26 % din întreprinderi în 2013 la 36 % în 2015) sau trimiterea de facturi electronice (de la 10 % în 2013 la 18 % în 2016).
• De asemenea, implicarea IMM-urilor în comerţul electronic a crescut ușor (de la 14 % din IMM-uri în 2013 la 17 % în 2016). Cu toate acestea, mai puţin de jumătate dintre aceste întreprinderi fac vânzări către un alt stat membru al UE.
• În 2016 Comisia a propus noi norme pentru stimularea comerţului electronic prin abordarea problemei geoblocării, prin sporirea accesibilităţii ca preţ și a eficienţei serviciilor transfrontaliere de livrare a coletelor și prin promovarea încrederii consumatorilor printr-o mai bună protecţie a intereselor acestora, precum și o mai bună punere în aplicare a legii. Comisia a propus, de asemenea, simplificarea taxei pe valoarea adăugată pentru întreprinderile care operează în sectorul comerţului electronic în UE. Aceste iniţiative, odată ce vor fi adoptate de Parlamentul European și de statele membre, vor facilita pentru cetăţeni și întreprinderi cumpărarea și vânzarea peste hotare.

Cetăţenii europeni utilizează într-o mai mare măsură serviciile publice on-line.

• 34 % din utilizatorii de internet au trimis formulare completate on-line către administraţia publică, în loc să le completeze manual pe hârtie (în creștere faţă de 27 % în 2013).

Este în creștere numărul de servicii din ce în ce mai sofisticate care sunt disponibile on-line, de exemplu servicii care le permit cetăţenilor să le comunice autorităţilor informaţii despre schimbarea reședinţei, nașterea unui copil sau alte evenimente importante. În cadrul Planului de acţiune privind guvernarea electronică, Comisia va lansa un portal digital unic pentru a garanta un acces on-line ușor la informaţii privind piaţa unică, o iniţiativă pentru digitalizarea mai avansată a dreptului societăţilor și a guvernanţei corporative, precum și o actualizare a Cadrului european de interoperabilitate.