Previziunile economice din toamna anului 2016 în UE: O creștere modestă, într-o perioadă dificilă

10.11.2016, Comisia Europeană

Previziunile Comisiei pentru 2017: creștere economică de 1,6 % în UE și de 1,5 % în zona euro, obstacole în calea creșterii și slăbirea factorilor favorabili.

Se estimează că ritmul creșterii economice în Europa va rămâne moderat. Factorii favorabili creșterii sunt scăderea șomajului și creșterea consumului privat, însă aceștia sunt contrabalansați de unele obstacole și de slăbirea altor factori favorabili. Potrivit previziunilor economice de toamnă publicate astăzi de Comisia Europeană, PIB-ul va crește în zona euro cu 1,7 % în 2016, cu 1,5 % în 2017 și cu 1,7 % în 2018 (previziunile de primăvară arătau o creștere de 1,6 % în 2016 și de 1,8 % în 2017). În ceea ce privește PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % în acest an, la 1,6 % în 2017 și la 1,8 % în 2018 (previziunile de primăvară arătau o creștere de 1,8 % în 2016 și de 1,9 % în 2017).

Consumul privat ar urma să rămână principalul motor al creșterii până în 2018, susținut de creșterea preconizată a ratei de ocupare a forței de muncă (în continuarea tendinței actuale) și a salariilor (în ușoară curbă ascendentă). Costurile îndatorării rămân favorabile creșterii economice, în contextul unei orientări flexibile a politicii monetare. Se estimează că deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua să scadă, că orientarea bugetară va rămâne nerestrictivă și că nivelul investițiilor va continua să crească.

Perspectivele de creștere sunt însă limitate de incertitudinile politice, de creșterea economică lentă în țările din afara UE și de încetinirea comerțului mondial. În același timp, există încă riscul ca performanțele slabe ale economiei în ultimii ani să frâneze creșterea economică, iar persistența unei conjuncturi economice slăbite indică posibilitatea unei creșteri economice mai rapide fără presiuni inflaționiste nejustificate. Mai mult, în anii următori, economia europeană nu va mai putea să se bazeze pe sprijinul excepțional de care a beneficiat datorită unor factori externi precum scăderea prețului petrolului și deprecierea valutelor.

Redresarea ar urma să aducă beneficii în toate statele membre

Deși performanțele economice continuă să evolueze foarte diferit, PIB-ul UE a depășit acum valoarea pe care o avea înaintea crizei, iar PIB-ul câtorva state membre a depășit cu cel puțin 10 % nivel minim înregistrat. Se estimează că, în perioada care face obiectul previziunilor, activitatea economică în toate statele membre va rămâne pe o curbă ascendentă, dar cu variații de la o țară la alta.

Se așteaptă o reluare a investițiilor în 2018, în parte datorită cofinanțării din partea UE

Până acum, mediul de investiții a avut de suferit de pe urma unor factori precum rata scăzută de creștere a cererii de pe piață, așteptările mici privind creșterea potențială, reducerea, în unele state membre, a volumului de titluri emise de societăți și gradul mare de incertitudine. Perspectivele sunt însă îmbucurătoare: investițiile ar urma să se relanseze în 2018. Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții pentru Europa și, în cazul anumitor state membre, proiectele cofinanțate cu fonduri UE din perioada de programare 2014-2020, ar trebui să sprijine tot mai mult investițiile private și publice pe măsură ce acestea intră în faza de implementare. În ansamblu, se estimează că investițiile vor crește cu 3,3 % în acest an, cu 3,1 % în 2017 și cu 3,5 % în 2018.

Mai multe locuri de muncă

Potrivit previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE și în zona euro va crește anul acesta cu 1,4 % – un ritm mai rapid decât în orice alt an din 2008 încoace, dar care poate fi îmbunătățit.

Se estimează că vor apărea noi locuri de muncă datorită creșterii economice generate de sporirea cererii pe piața internă, majorărilor salariale moderate, măsurilor de politică bugetară și reformelor structurale din unele state membre. Ocuparea forței de muncă ar urma să crească în continuare cu pași destul de siguri, dar ușor moderați în 2017 și 2018. Chiar dacă numărul de persoane în vârstă de muncă va crește mai rapid în acest an odată cu sporirea ratei de participare și cu integrarea progresivă a refugiaților pe piața muncii, se așteaptă ca șomajul în zona euro să scadă într-un ritm destul de alert, de la 10,1 % în 2016 la 9,7 % în anul următor și la 9,2 % în 2018. Tendința ar fi aceeași pentru ansamblul UE, unde rata șomajului ar urma să ajungă la 8,6 % în acest an, la 8,3 % în 2017 și la 7,9 % în 2018. Pentru zona euro, acesta este cel mai scăzut nivel din 2009. Pentru comparație, rata șomajului a atins punctul maxim, de 12 %, în 2013 și punctul minim, de 7,5 %, în 2007.

Inflația ar urma să crească de la un nivel foarte scăzut, în funcție de prețurile la energie

În zona euro, inflația a fost foarte scăzută în prima jumătate a anului, datorită scăderii prețurilor petrolului, dar a început să crească în cel de-al treilea trimestru, pe măsură ce impactul scăderilor din trecut ale prețurilor a început să se reducă. Este de așteptat ca aceasta să depășească ușor valoarea de 1 %, întrucât se presupune că prețul petrolului va crește. Inflația de bază, care exclude volatilitatea prețurilor energiei și alimentelor, va crește probabil treptat pe fondul creșterii salariilor și al reducerii mai accentuate a deviației PIB. Se preconizează că rata inflației în zona euro va crește de la 0,3 % în 2016 la 1,4 % în 2017 și 2018, deopotrivă. La nivelul UE, aceasta ar urma să fie de 0,3 % în acest an, de 1,6 % în 2017 și de 1,7 % în 2018.

Starea finanțelor publice ar urma să continue să se amelioreze

Potrivit estimărilor pentru zona euro, atât deficitul public agregat, cât și ponderea datoriei publice în PIB vor continua să scadă în cursul perioadei prognozate (2017-2018). Deficitul public din zona euro va scădea de la 1,8 % din PIB în acest an la 1,5 % din PIB în 2017 și 2018. Acesta este rezultatul reducerii transferurilor sociale în paralel cu scăderea ratei șomajului, al moderării masei salariale în sectorul public și al ratelor mici ale dobânzilor, care ieftinesc serviciul datoriei. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce de la 91,6 % în 2016 la 89,4 %% în 2018.

Exporturile nu vor beneficia de un sprijin real din partea creșterii economice la nivel mondial

Ritmul creșterii PIB-ului mondial s-a încetinit și mai mult în ultimele luni. Creșterea pentru acest an este estimată la 3,2 %, valoarea cea mai scăzută din 2009. Totuși, având în vederea revigorarea preconizată pe piețele emergente și în Statele Unite, se estimează că ritmul creșterii economice mondiale (exceptând UE) să se accelereze ușor. Schimburile comerciale mai reduse din afara UE afectează exporturile din zona euro, în ciuda rezilienței comerțului din zona euro. Potrivit estimărilor, comerțul mondial, care a înregistrat performanțe extrem de fragile anul acesta, va crește mai lent decât PIB-ul în 2016, după care se va alinia ritmului de creștere a PIB-ului în 2017 și îl va depăși ușor în 2018. Se preconizează că importurile vor crește mai rapid decât exporturile în zona euro. Excedentul de cont curent din zona euro ar urma să scadă în cursul perioadei prognozate.

A crescut riscul ca valorile prognozate să evolueze în sens negativ

În ultimele luni au apărut noi factori care ar putea afecta negativ perspectivele. Unul dintre factori este rezultatul votului prin care cetățenii Regatului Unit și-au exprimat dorința de a părăsi UE. Acesta a sporit gradul de incertitudine și poate fi văzut ca un indicator al unor riscuri sporite pentru politicile aplicate, într-un context politic volatil. Au crescut, de asemenea, riscurile externe, cum ar fi evoluțiile economice incerte din China și riscul de agravare a conflictelor geopolitice.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază, la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieței, determinate pornind de la piețele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 31 octombrie 2016, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anunțate în mod credibil și suficient de detaliate. Proiecțiile sunt calculate pornind de la ipoteza că politicile rămân neschimbate.