Previziunile economice din primăvara anului 2017: o creștere constantă în viitor

12.05.2017, Comisia Europeana

Economia europeană a intrat în al cincilea an de redresare, care se face simţită, în prezent, în toate statele membre ale UE. Se preconizează că aceasta va continua, într-o mare măsură, într-un ritm constant, anul acesta și anul viitor.

Conform previziunilor de primavară ale Comisiei Europene, se așteaptă ca, în zona euro, PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,7 % în 2017 și, respectiv, 1,8 % în 2018 (conform previziunilor de iarnă, creșterea preconizată a PIB-ului a fost de 1,6 % în 2017 și, respectiv, 1,8 % în 2018). Se estimează că în UE, în ansamblu, creșterea PIB-ului va rămâne constantă, la 1,9 % în cei doi ani (comparativ cu 1,8 % în ambii ani, conform previziunilor de iarnă).

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Previziunile economice publicate astăzi arată o creștere economică în UE din ce în ce mai puternică, iar șomajul continuă să scadă. Cu toate acestea, situaţia este foarte diferită de la un stat membru la altul, performanţe mai bune înregistrând economiile care au pus în aplicare mai multe reforme structurale ambiţioase. Pentru a restabili echilibrul, avem nevoie, în întreaga Europă, de măsuri ferme de reformă, precum deschiderea pieţelor produselor și serviciilor europene, modernizarea pieţei forţei de muncă și a sistemelor de protecţie socială. Într-o epocă a schimbărilor demografice și tehnologice, trebuie ca și economiile noastre să evolueze, pentru a oferi mai multe oportunităţi și un nivel de trai mai bun pentru populaţie.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „Europa intră în cel de al cincilea an de creștere consecutivă, sprijinită de politici monetare acomodative, o mai mare încredere a mediului de afaceri și a consumatorilor și consolidarea schimburilor comerciale internaţionale. De asemenea, este îmbucurător faptul că gradul ridicat de incertitudine care a caracterizat ultimele douăsprezece luni ar putea începe să scadă, însă, în zona euro, redresarea rămâne inegală în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și investiţiile. Abordarea cauzelor acestei divergenţe reprezintă principala provocare pe care trebuie să o soluţionăm în lunile și anii care urmează.”

Creșterea economică la nivel mondial va crește

Economia globală s-a intensificat la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, pe măsură ce s-a accelerat, simultan, creșterea economică în numeroase ţări cu economii dezvoltate și emergente. Se preconizează că, în acest an, creșterea mondială (exceptând UE) se va consolida la 3,7 %, iar în 2018 la 3,9 %, comparativ cu 3,2 % în 2016 (cifră identică cu cea a previziunilor de iarnă), având în vedere că economia chineză rămâne robustă pe termen scurt și redresarea preţurilor produselor de bază sprijină alte economii emergente. Previziunile privind economia SUA au rămas, în mare măsură, neschimbate, faţă de cele din iarnă. În general, se așteaptă ca exporturile nete să fie neutre în ceea ce privește creșterea PIB-ului zonei euro în 2017 și 2018.

O creștere temporară a inflaţiei globale

Inflaţia a crescut în mod semnificativ în ultimele luni, în principal din cauza creșterilor preţului petrolului. Cu toate acestea, inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile ale energiei și ale produselor alimentare neprelucrate, a rămas relativ stabilă și cu mult sub media pe termen lung. Se preconizează că inflaţia în zona euro va crește de la 0,2 % în 2016 la 1,6 % în 2017, pentru a reveni la 1,3 % în 2018, pe măsură ce efectul creșterii preţului petrolului se estompează.

Se prevede o încetinire a consumului privat în funcţie de inflaţie și o menţinere la același nivel a investiţiilor

În 2016, consumul privat, principalul factor determinant al creșterii din ultimii ani, a sporit în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii 10 ani, dar se estimează că va scădea în acest an, ca urmare a faptului că inflaţia subminează parţial creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Întrucât se prevede o scădere a inflaţiei pentru anul viitor, consumul privat ar trebui să crească din nou ușor. Se preconizează o creștere relativ constantă a investiţiilor, dar acestea continuă să fie afectate de perspectivele modeste privind creșterea și de necesitatea de a se reduce în continuare nivelul de îndatorare din anumite sectoare. O serie de factori susţin redresarea treptată, cum ar fi creșterea ratelor de utilizare a capacităţii și a rentabilităţii întreprinderilor, precum și condiţii de finanţare atractive, printre altele prin intermediul Planului de investiţii pentru Europa.

Rata șomajului continuă să scadă

Rata șomajului este, în continuare, în scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în numeroase ţări. În zona euro, se așteaptă ca rata șomajului să scadă la 9,4 % în 2017 și, respectiv, la 8,9 % în 2018, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul anului 2009. Acest fapt se datorează creșterii cererii interne, reformelor structurale și politicilor publice din anumite ţări, menite să încurajeze crearea unui număr ridicat de locuri de muncă. În ceea ce privește UE, în ansamblul său, se preconizează o tendinţă similară, cu o scădere a ratei șomajului la 8,0 % în 2017 și la 7,7 % în 2018, acesta fiind cel mai redus nivel de la sfârșitul anului 2008.

Starea finanţelor publice se îmbunătăţește

Se preconizează că atât ponderea deficitului bugetar în PIB, cât și ponderea datoriei brute în PIB vor scădea în 2017 și în 2018, atât în zona euro, cât și în UE. Scăderea cheltuielilor cu dobânzile și moderarea salariilor din sectorul public ar trebui să asigure scăderea în continuare a deficitului, deși într-un ritm mai lent decât în ultimii ani. În zona euro, ponderea deficitului public în PIB este preconizată să scadă de la 1,5 % în 2016 la 1,4 % în 2017 și la 1,3 % în 2018, în timp ce, în UE, se așteaptă ca aceasta să scadă de la 1,7 % în 2016 la 1,6 % în 2017 și la 1,5 % în 2018. Ponderea datoriei în PIB în zona euro este prevăzută să scadă de la 91,3 % în 2016 la 90,3 % în 2017 și la 89,0 % în 2018, în timp ce datoriei în PIB în UE, în ansamblu, este prevăzută să scadă de la 85,1 % în 2016 la 84,8 % în 2017 și la 83,6 % în 2018.

Riscurile care afectează previziunile sunt mai echilibrate, însă valorile prognozate continuă să evolueze în sens negative

Incertitudinea cu privire la perspectivele economice rămâne ridicată. În ansamblu, riscurile sunt mai echilibrate decât cele din iarnă, însă continuă să reflecte o evoluţie negativă. Riscurile externe sunt legate, de exemplu, de evoluţia politicii SUA în domeniul economic și comercial și de tensiunile geopolitice în sens larg. Programul de ajustare economică al Chinei, sănătatea sectorului bancar european și viitoarele negocieri cu Regatul Unit privind ieșirea acestei ţări din UE sunt considerate, de asemenea, drept factori de risc potenţiali de evoluţie negativă a previziunilor.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor și preţurile produselor de bază la data de 25 aprilie 2017. Ipotezele privind rata dobânzii și preţul produselor de bază reflectă așteptările pieţei, astfel cum rezultă din pieţele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 25 aprilie 2017, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecţiile presupun absenţa modificărilor de politică.