Educaţia și formarea în Europa: inegalităţile reprezintă în continuare o provocare

14.11.2017, Comisia Europeană

Ediţia din 2017 a Monitorului educaţiei și formării al Comisiei, arată că sistemele naţionale de învăţământ devin din ce în ce mai favorabile incluziunii și mai eficiente. Cu toate acestea, publicaţia confirmă, de asemenea, că nivelul de instruire al elevilor depinde în mare măsură de mediile socioeconomice din care provin.

Comisia Europeană ajută statele membre să garanteze că sistemele lor de învăţământ produc rezultate, iar datele publicate în Monitorul educaţiei și formării reprezintă o componentă importantă a acestui efort. Această ultimă ediţie evidenţiază faptul că, deși statele membre au înregistrat progrese în direcţia atingerii majorităţii obiectivelor-cheie ale UE în ceea ce privește reforma învăţământului și modernizarea acestuia, sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la echitate în acest domeniu.

Potrivit declaraţiei lui Tibor Navracsics, comisarul UE pentru educaţie, cultură, tineret și sport, din cauza inegalităţilor, prea mulţi europeni sunt încă privaţi de șansa de a profita la maximum de vieţile lor. Inegalităţile reprezintă, de asemenea, o ameninţare la adresa coeziunii sociale, a creșterii economice și a prosperităţii pe termen lung. În plus, de prea multe ori, sistemele noastre de învăţământ perpetuează inegalităţile, atunci când nu se ocupă de persoanele provenite din medii mai sărace și atunci când situaţia socială a părinţilor determină rezultatele școlare și propagă de la o generaţie la alta sărăcia și șansele mai mici pe piaţa forţei de muncă. Trebuie intensificate eforturile pentru a depăși aceste inegalităţi. Sistemele de învăţământ au de jucat un rol important în construirea unei societăţi mai echitabile, care să ofere șanse egale tuturor.”

Nivelul de studii este important în determinarea rezultatelor sociale. Persoanele care au doar studii de bază au de aproape trei ori mai multe șanse să trăiască în sărăcie sau în condiţii de excluziune socială decât cele cu studii superioare. Cele mai recente date analizate de Monitorul educaţiei și formării arată de asemenea că, în 2016, doar 44 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit o formă de învăţământ secundar inferior au fost angajaţi. În general, în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rata șomajului este, de asemenea, mult mai ridicată pentru persoanele cu un nivel de studii de bază decât în cazul persoanelor cu studii superioare (16,6 %, faţă de 5,1 %). În același timp, statutul socioeconomic determină rezultatele elevilor: nu mai puţin de 33,8 % din elevii care provin din mediile socioeconomice cele mai defavorizate au rezultate slabe, în comparaţie cu doar 7,6 % dintre elevii cu o situaţie mai bună.

Unul dintre obiectivele UE pentru 2020 este reducerea la 15 % a procentului de elevi în vârstă de 15 ani care obţin rezultate slabe la citire, matematică și știinţe. Cu toate acestea, în ansamblu, UE se îndepărtează în realitate și mai mult de acest obiectiv, în special în cazul știinţelor, unde numărul celor cu rezultate slabe a crescut de la 16 % în 2012 la 20,6 % în 2015.

Persoanele născute în afara UE sunt deosebit de vulnerabile. Acest grup este adesea expus la numeroase riscuri și dezavantaje, cum ar fi părinţii săraci sau cu un nivel scăzut de calificare, care nu vorbesc acasă limba locală, au acces la mai puţine resurse culturale sau suferă din cauza izolării și a unor reţele sociale reduse în ţara de imigraţie. Tinerii din familii de migranţi sunt expuși unui risc mai mare de rezultate școlare slabe și de abandon școlar prematur. În 2016, 33,9 % dintre persoanele din grupa de vârstă 30-34 de ani care locuiesc în UE, dar sunt născute în afara Uniunii, erau slab calificate (absolvenţi de învăţământ secundar inferior sau mai puţin), comparativ cu doar 14,8 % dintre colegii lor născuţi în UE.

La nivelul întregii Uniuni, investiţiile în învăţământ s-au redresat în urma crizei financiare și au înregistrat o ușoară creștere (1 % de la an la an în termeni reali). Aproximativ două treimi dintre statele membre au înregistrat o creștere. Patru ţări au crescut investiţiile cu peste 5 %.

Context

Monitorul educaţiei și formării 2017 al Comisiei este cea de a șasea ediţie a acestui raport anual, care prezintă modul în care evoluează sistemele de educaţie și formare din UE, reunind o gamă largă de date. El măsoară progresele înregistrate de UE în direcţia îndeplinirii celor șase obiective stabilite pentru 2020 în materie de educaţie și formare: (1) ponderea tinerilor (18-24 de ani) care abandonează prematur o formă de învăţământ și formare ar trebui să fie sub 10 %; (2) ponderea tinerilor între 30 și 34 de ani care urmează studii universitare ar trebui să fie de cel puţin 40 %; (3) cel puţin 95 % dintre copiii cu vârste cuprinse între patru ani și vârsta pentru începerea educaţiei primare ar trebui să fie integraţi în sistemul de învăţământ; (4) ponderea elevilor de 15 ani cu un nivel scăzut al competenţelor la citire, matematică și știinţe ar trebui să fie mai mic de 15 %; (5) 82 % dintre proaspeţii absolvenţi de învăţământ secundar superior sau învăţământ terţiar (20-34 de ani) care nu mai urmează nicio formă de educaţie sau formare să aibă un loc de muncă; (6) cel puţin 15 % dintre adulţi (grupa de vârstă 25-64) ar trebui să participe la programe de învăţare formală sau nonformală.