Comisia consolidează normele privind transparența pentru a combate finanțarea terorismului, evaziunea fiscală și spălarea banilor

07.07.2016

Comisia a adoptat o propunere care vizează consolidarea în continuare a normelor UE privind combaterea spălării banilor, pentru a lupta împotriva finanțării terorismului și pentru a spori transparența cu privire la proprietarii reali ai companiilor și ai fondurilor fiduciare.
Pentru Comisia Juncker, combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului reprezintă una dintre prioritățile sale. Modificările propuse astăzi vor viza noi mijloace de finanțare a terorismului, vor spori transparența acțiunilor îndreptate împotriva spălării banilor și vor contribui la consolidarea luptei împotriva evaziunii fiscale.

Această propunere a Comisiei este prima inițiativă de punere în aplicare a Planului de acțiune din februarie 2016 pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului și se înscrie, de asemenea, într-o acțiune mai amplă prin care se urmărește sporirea transparenței fiscale și combaterea practicilor fiscale abuzive. Acesta este motivul pentru care prezentăm, în paralel, o Comunicare ce răspunde recentelor dezvăluiri din cadrul dosarului „Panama Papers”.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Propunerile de astăzi vor ajuta autoritățile naționale să identifice persoanele care își ascund averile în scopul comiterii de acțiuni criminale precum terorismul. Statele membre vor putea să obțină și să facă schimb de informații esențiale cu privire la adevărații proprietari ai companiilor sau ai fondurilor fiduciare, la persoanele care efectuează tranzacții în monede virtuale și la persoanele care utilizează carduri preplătite. Publicarea informațiilor referitoare la persoanele care se află în spatele companiilor și al fondurilor fiduciare ar trebui, de asemenea, să acționeze ca un puternic factor de descurajare a potențialilor evazioniști fiscali.”

Věra Jourová, comisarul UE pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat:

„Astăzi, noi propunem norme mai stricte în materie de transparență pentru a elimina sursele de finanțare a terorismului și pentru a ne intensifica lupta împotriva spălării de bani și a evaziunii fiscale. Actualizarea celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor va împiedica apariția oricăror lacune în Europa de care ar putea profita teroriștii, infractorii sau orice persoană care încearcă să utilizeze în mod abuziv normele fiscale pentru a-și finanța propriile activități. O mai bună cooperare pentru combaterea acestor aspecte va face diferența.”

Adoptarea, în mai 2015, a celui de-al patrulea pachet privind combaterea spălării banilor a marcat un pas important către îmbunătățirea eficacității eforturilor UE de combatere a spălării banilor obținuți din activități infracționale și de combatere a finanțării acțiunilor teroriste. Acest pachet stabilește standarde înalte pentru prevenirea spălării banilor, cum ar fi cerința ca statele membre să înființeze registre naționale de evidență a beneficiarilor reali ai companiilor și ai unor fonduri fiduciare. Statele membre s-au angajat să implementeze pachetul mai rapid decât se planificase inițial, până la sfârșitul anului 2016.

Combaterea finanțării terorismului

Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului, Comisia propune modificări pentru a preveni utilizarea sistemului financiar în vederea finanțării de acțiuni teroriste:

• Consolidarea competențelor unităților de informații financiare ale UE și facilitarea cooperării acestora: sfera informațiilor la care au acces unitățile de informații financiare va fi extinsă, acestea urmând să aibă acces la informațiile din registrele centralizate ale conturilor bancare și ale conturilor de plăți sau din sistemele centrale de extragere a datelor, pe care statele membre vor trebui să le înființeze pentru a identifica titularii conturilor bancare și ai conturilor de plăți.
• Abordarea riscurilor privind finanțarea terorismului legate de monedele virtuale: pentru a preveni utilizarea abuzivă a monedelor virtuale în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului, Comisia propune includerea platformelor de schimb pentru monedele virtuale și a prestatorilor care oferă portofele digitale în domeniul de aplicare al Directivei privind combaterea spălării banilor. Aceste entități vor trebui să aplice controale de precauție privind clientela atunci când schimbă monedele virtuale în monede reale, punând capăt anonimatului asociat cu astfel de schimburi.
• Abordarea riscurilor legate de instrumentele preplătite anonime (de exemplu, cardurile preplătite): de asemenea, Comisia propune reducerea la minimum a utilizării plăților anonime prin intermediul cardurilor preplătite, scăzând pragurile de identificare de la 250€ la 150€ și extinzând cerințele de verificare a clienților. A fost luată în considerare proporționalitatea, acordându-se o atenție deosebită utilizării acestor carduri de către cetățenii vulnerabili din punct de vedere financiar
• Verificări mai stricte cu privire la țările terțe care prezintă riscuri: Conform împuternicirii primite prin cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia propune armonizarea listei verificărilor aplicabile țărilor care au deficiențe în regimurile lor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Băncile vor trebui să efectueze verificări suplimentare („măsuri de precauție”) cu privire la fluxurile financiare care provin din aceste țări. Din motive procedurale, lista țărilor - care reflectă lista întocmită de GAFI -, va fi adoptată în mod oficial la 14 iulie.

Norme de transparență mai stricte pentru prevenirea evaziunii fiscale și a spălării banilor

Propunerea va consolida măsurile introduse prin cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, cu următoarele modificări:

• Accesul public integral la registrele de evidență a beneficiarilor reali: statele membre vor face publice anumite informații din registrele de evidență a beneficiarilor reali ai companiilor și ai fondurilor fiduciare legate de întreprinderi. Informațiile cu privire la toate celelalte fonduri fiduciare vor fi incluse în registrele naționale și vor fi puse la dispoziția părților care pot demonstra că au un interes legitim. Beneficiarii care au un drept de proprietate de 10 % în anumite societăți care sunt supuse riscului de a fi utilizate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală vor fi incluse în registre. Pragul rămâne la 25 % pentru toate celelalte societăți.
• Interconectarea registrelor: propunerea prevede interconectarea directă a registrelor pentru facilitarea cooperării între statele membre
• Extinderea informațiilor disponibile pentru autorități: Comisia a propus ca atât conturile existente, cât și cele noi, să facă obiectul controalelor de precauție. Acest lucru va face ca acele conturi care ar putea fi folosite pentru activități ilicite să nu scape nedetectate. Fondurile fiduciare și companiile pasive, cum ar fi cele evidențiate în dosarul „Panama Papers”, vor fi de asemenea supuse unui control mai amănunțit și unor norme mai stricte.

Context:

Cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor a fost adoptată la 20 mai 2015. Comisia Europeană, în planul său de acțiune împotriva finanțării terorismului, a solicitat statelor membre să devanseze data de transpunere efectivă a directivei, pentru a avea loc până la sfârșitul anului 2016.

Modificările prezentate în vederea abordării atât a finanțării terorismului, cât și a aspectelor legate de transparență sunt specifice și proporționate astfel încât să aducă unele schimbări urgente cadrului existent. Comisia încurajează statele membre să țină seama de modificările specifice propuse astăzi în transpunerea celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor.

Propunerea de actualizare a normelor juridice va fi adoptată de Parlamentul European și de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

În ceea ce privește lista UE a țărilor terțe cu un grad ridicat de risc și care prezintă deficiențe strategice în regimurile lor de combatere a spălării banilor/a finanțării terorismului, Comisia a fost împuternicită, prin cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, să adopte o astfel de listă de trei ori pe an. Comisia va ține seama de activitatea desfășurată la nivel internațional de către Grupul de Acțiune Financiară. UE va continua să se implice în toate domeniile de politică relevante cu țările terțe în cauză, inclusiv prin intermediul cooperării pentru dezvoltare, obiectivul final fiind conformitatea acestora și radierea de pe listă. Lista este un act delegat care va fi prezentat, de asemenea, Consiliului și Parlamentului European, în conformitate cu procedura obișnuită.