Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea priorităţilor economice și sociale

08.03.2018

Comisia Europeană a publicat analiza anuală privind situaţia economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei ţări în parte și o evaluare a eventualelor dezechilibre.
Economia europeană cunoaște o expansiune puternică, iar perspectivele economice pozitive sunt însoţite de o îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii și a situaţiei sociale. Aceasta este o consecinţă a reformelor întreprinse de statele membre în ultimii ani și constituie un prilej de consolidare în continuare a rezilienţei economiilor și a societăţilor din cadrul UE. Totuși, de relansarea economică nu beneficiază în egală măsură întreaga societate, iar deficienţele structurale frânează creșterea economică și convergenţa în unele state membre. De aceea, ţările din UE ar trebui să valorifice această conjunctură favorabilă pentru a-și consolida elementele de bază ale propriilor economii.

Cele 27 de rapoarte de ţară publicate (pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de serviciile Comisiei privind situaţia economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei ţări în parte de-a lungul timpului. Această analiză se bazează pe un dialog intens la nivel tehnic și politic purtat cu statele membre, precum și cu părţile interesate de la toate nivelurile în contextul semestrului european de coordonare a politicilor.

Pentru 12 state membre selectate în luna noiembrie a anului trecut în vederea unui bilanţ aprofundat, rapoartele de ţară includ o evaluare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, iar pachetul cuprinde o clasificare actualizată a ţărilor care fac obiectul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

Pentru prima dată, rapoartele de ţară pun un accent deosebit pe luarea în calcul a priorităţilor înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în noiembrie 2017. În acest an, se acordă o importanţă sporită analizei provocărilor în materie de competenţe și modului în care funcţionează la nivel naţional reţelele de siguranţă socială. De asemenea, datele din tabloul de bord social sunt folosite pentru a urmări rezultatele obţinute în materie de ocupare a forţei de muncă și pe plan social.

Actualul pachet de iarnă privind semestrul european 2018 vine după publicarea, în luna noiembrie, a Analizei anuale a creșterii pentru 2018 și a recomandării privind politica economică în zona euro, în care se stabilesc priorităţile pentru acest an la nivel european. Pachetul pune acum accentul pe dimensiunea naţională a semestrului și oferă elementele de bază pe care statele membre le vor folosi pentru a-și dezvolta programele naţionale anuale până la jumătatea lunii aprilie. Împreună cu rapoartele de ţară, programele naţionale vor constitui baza propunerilor Comisiei pentru următoarea rundă de recomandări specifice fiecărei ţări, care vor fi publicate în luna mai.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, precum și cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Economiile puternice sunt cele care își remediază mereu punctele slabe, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană crește în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât și la nivel naţional.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „Unsprezece ţări ale UE se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice, fiind vulnerabile la șocuri. Astăzi, Comisia Europeană constată că aceste dezechilibre sunt în curs de corectare datorită reformelor în desfășurare și redresării economice, Europa devenind astfel mai puternică. Iată o veste bună! Numărul ţărilor care fac obiectul acestei proceduri este în continuă scădere de la începutul crizei, iar astăzi recompensăm progresele înregistrate de Bulgaria, Franţa, Portugalia și Slovenia, cu o schimbare pozitivă de categorie. Toate ţările trebuie să facă eforturi suplimentare. Pentru milioane de europeni, viaţa de zi cu zi rămâne o luptă și, de aceea, toate guvernele trebuie să își intensifice acţiunile de combatere a inegalităţii, a șomajului și a insecurităţii locului de muncă.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe și mobilitatea forţei de muncă, a declarat: „Odată cu proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale, investiţiile în competenţe, reducerea inegalităţilor, echitatea socială și creșterea favorabilă incluziunii se numără printre priorităţile majore ale agendei noastre. Acum trebuie să urmărim modul în care statele membre aplică principiile și drepturile incluse în pilon, pentru ca acestea să devină o realitate pe teren.”

Progresele înregistrate în privinţa recomandărilor specifice fiecărei ţări

Ca în fiecare an, rapoartele de ţară analizează progresele înregistrate de statele membre în abordarea principalelor provocări economice și sociale și în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei ţări (RST) formulate în trecut. Dacă analizăm modul în care a evoluat situaţia de-a lungul anilor, statele membre au obţinut cel puţin „unele progrese” în ceea ce privește peste două treimi dintre recomandări.

În unele domenii-cheie a avut loc o punere în aplicare solidă a reformelor. Încă din 2011, când s-a lansat semestrul european, statele membre au făcut cele mai mari progrese în domeniul serviciilor financiare, al politicii fiscal-bugetare și al guvernanţei fiscal-bugetare. S-au realizat progrese importante și în ceea ce privește accesul la finanţare, legislaţia privind protecţia locurilor de muncă și cadrele normative pentru contractele de muncă. Rapoartele de ţară prezintă principalele elemente de politică pentru toate statele membre.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

În luna noiembrie a anului trecut, Comisia a elaborat bilanţuri aprofundate pentru 12 state membre, în scopul de a vedea dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și de a evalua nivelul de gravitate al acestor dezechilibre. Cele 12 state membre care au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în acest an s-au confruntat cu dezechilibre sau dezechilibre excesive anul trecut. În prezent, Comisia a concluzionat că 11 din cele 12 state membre examinate se confruntă cu dezechilibre (8) sau cu dezechilibre excesive (3). Constatările bilanţurilor aprofundate se pot rezuma astfel:

• Croaţia, Cipru și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
• Bulgaria, Franţa, Germania, Irlanda, Ţările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia se confruntă cu dezechilibre economice. În Bulgaria, Franţa și Portugalia se înregistrează o scădere a dezechilibrelor excesive de anul trecut.
• Slovenia nu se mai confruntă cu dezechilibre economice.

În cazul Bulgariei și Portugaliei, Comisia a subliniat faptul că sunt necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a realiza o corecţie durabilă a dezechilibrelor.

Pilonul european al drepturilor sociale

Dimensiunea socială a semestrului european a fost consolidată în acest an prin luarea în calcul a priorităţilor prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale. Rapoartele de ţară utilizează, de asemenea, datele culese prin intermediul tabloului de bord social pentru a urmări rezultatele obţinute în materie de ocupare a forţei de muncă și pe plan social. Situaţiile și priorităţile variază în mod natural, iar analiza ţine seama de această diversitate. Printre aspectele care suscită preocupări în unele state membre se numără furnizarea de competenţe adecvate, diferenţele persistente între bărbaţi și femei în privinţa încadrării în muncă, segmentarea ridicată a pieţei muncii și riscul de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă, impactul scăzut al transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei, creșterea salarială lentă și dialogul social ineficace.

Care sunt etapele următoare?

Rapoartele de ţară prezintă analiza efectuată de Comisie cu privire la situaţia din fiecare stat membru și oferă un punct de pornire părţilor interesate dornice să se implice. Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor și a constatărilor bilanţurilor aprofundate. Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de ţară. Vicepreședinţii Comisiei și comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai guvernelor, ai parlamentelor naţionale, ai partenerilor sociali și cu alte părţi interesate și pentru a discuta concluziile rapoartelor.

Urmează ca, în lumina provocărilor identificate și în funcţie de priorităţile Analizei anuale a creșterii pentru 2018 și de recomandările privind politica economică în zona euro, statele membre să își prezinte, până la jumătatea lunii aprilie, priorităţile politicii lor economice și sociale în cadrul programelor naţionale de reformă și al programelor de stabilitate și/sau convergenţă (în care se stabilesc priorităţile bugetare). Comisia recomandă ca aceste programe să fie elaborate cu sprijinul parlamentelor naţionale și al tuturor celorlalte părţi interesate importante, cum ar fi partenerii sociali, autorităţile regionale și locale și organizaţiile societăţii civile, după caz.

În luna mai, Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări.