Românii au încredere în UE şi văd pozitiv viitorul ei la 10 ani de la aderare

06.03.2017

La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană (52% vs 36%), ea scăzând însă semnificativ faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 65%. Totodată, românii își păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă și aceasta a înregistrat o scădere, dar nu la fel de dramatică, faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (faţă de 69%, media europeană). Datele fac parte din raportul naţional (Eurobarometru standard) publicat în 2007, precum și din cea mai recentă ediţie a sa, publicată de Reprezentanţa Comisiei Europene vineri, 3 martie 2017.

Comparativ, pentru aceeași perioadă, încrederea în instituţiile naţionale a variat mai puţin și a înregistrat o tendinţă contrară celei din ansamblul UE (de creștere a gradului de încredere pe plan naţional și de scădere pe plan european), ea continuând să rămână sub media europeană. Astfel, încrederea în Parlamentul naţional a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43 la 32%, în ultimii 10 ani. În ce privește guvernele naţionale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19 la 29%, în timp ce pe plan european el a scăzut de la 41 la 31%, în aceeași perioadă.

"Faptul că românii continuă să fie optimiști asupra viitorului Europei ne dă încrederea că ei vor participa activ la dezbaterea pe care a lansat-o, pe 1 martie, președintele Juncker, prezentând cinci scenarii pentru Uniunea Europeană la orizontul anului 2025. Așa cum a spus comisarul european Corina Creţu, România are șansa, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, de a contribui la acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să își stabilească acum viziunea în funcţie de așteptările cetăţenilor, pe de o parte, și de voinţa politică a statelor membre, pe de altă parte", a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la evenimentul de lansare.

Raportul naţional mai relevă că susţinerea priorităţilor Uniunii Europene rămâne ridicată în rândul românilor, ea înregistrând valori între 55%  în ceea ce privește Uniunea economică și monetară și  77% pentru libera circulaţie a persoanelor, respectiv dreptul a de a locui, munci sau studia în oricare stat membru. De asemenea, două treimi dintre români declară că se simt cetăţeni europeni, iar trei cincimi dintre respondenţi apreciază ca realiste obiectivele Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forţei de muncă în cadrul segmentului de vârstă 20-64 ani și privind reducerea abandonului școlar până la 10%. Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial și se declară în favoarea unei politici externe comune. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană, în viziunea românilor, sunt drepturile omului (38%), democraţia (32%) şi pacea (27%). Nu în ultimul rând, românii apreciază că geografia este cel mai bun liant pentru sentimentul de comunitate dintre cetăţenii europeni (23%), aceasta fiind urmată de valori, respectarea statului de drept și solidaritatea cu regiunile mai sărace (18%) și de sistemul de îngrijire a sănătăţii, educaţia și pensiile (17%).

Context

Comisia Europeană monitorizează evoluţia opiniei publice în statele membre UE, începând cu anul 1973. Studiile de tip Eurobarometru (standard, special, flash sau calitativ) se axează pe teme majore privind cetăţenia europeană: afaceri sociale, sănătate, cultură, societate informaţională, mediu, euro, apărare, extindere etc.
În fiecare an sunt publicate rapoarte naţionale asupra evoluţiei opiniei publice, în cadrul studiului Eurobarometru standard.