Previziunile economice de iarnă din 2017 in UE

15.02.2017, europa.eu

Economiile tuturor statelor membre ale UE urmează să crească în 2016, 2017 și 2018.

După ce și-a dovedit rezistenţa în faţa provocărilor globale cu care s-a confruntat anul trecut, redresarea economică va continua anul acesta și anul viitor: pentru prima dată în aproape un deceniu, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017 și 2018). Aceste perspective rămân totuși umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei.

În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forţei de muncă progresează într-un ritm încurajator iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creșterea investiţiilor continuă, dar la un nivel modest.

Conform previziunilor de iarnă ale Comisiei Europene, se așteaptă ca în zona euro PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt ușor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă (2017: 1,5 %, 2018: 1,7 %) datorită performanţelor peste așteptări înregistrate în a doua jumătate a anului 2016 și a începutului destul de robust al anului 2017. În ceea ce privește PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor (previziunile de toamnă: 2017: 1,6 %, 2018: 1,8 %).

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate și, deși se pot înregistra evoluţii atât pozitive, cât și negative, balanţa, per total, prezintă o tendinţă descrescătoare.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuși  important ca economiile europene  să rămână competitive și capabile să se adapteze la circumstanţele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creșterea favorabilă incluziunii, pentru a ne asigura  că efectele creșterii sunt resimţite de toţi cetăţenii. Cu o inflaţie mai mare ca în anii precedenţi, nu ne putem aștepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, ţările cu niveluri ridicate ale deficitului și datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la șocuri economice.”

Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „Economia europeană și-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor șocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut. Creșterea economică se menţine iar nivelul șomajului și al deficitelor este în scădere. Totuși, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creșterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creșterii sunt resimţite peste tot în zona euro și de către toate segmentele societăţii.”    

La nivel mondial, se preconizează că redresarea va lua avânt

Perspectivele de creștere pentru economiile avansate din afara UE s-au îmbunătăţit în ultimele luni, în mare parte datorită așteptărilor legate de măsurile de stimulare fiscală din Statele Unite, care au condus la creșterea ratelor dobânzilor pe termen lung și la aprecierea dolarului american. În ceea ce privește creșterea economiilor de piaţă emergente, se preconizează că aceasta va rămâne fermă până în 2018, deși se vor înregistra variaţii între ţări și regiuni. Per ansamblu, acest lucru ar putea impulsiona exporturile europene de bunuri și de servicii, după un an 2016 destul de slab în acest sens.

Inflaţia va crește

Inflaţia în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinţei preţurilor la energie - după o perioadă de scădere constantă, acestea au început să crească. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflaţia ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta și în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilităţii preţurilor - “sub, dar aproape de 2 % pe termen mediu”. În cazul inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie și alimente, se preconizează doar o creștere treptată. Per total, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 și 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creștere a inflaţiei de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 și 1,7 % în 2018.

Cererea internă rămâne coloana vertebrală a creșterii economice

Se preconizează că principalul motor al creșterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susţinut de îmbunătăţiri constante în materie de ocupare a forţei de muncă și de o majorare a salariului nominal. Totuși, dată fiind creșterea inflaţiei și limitarea creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta și în anul următor, se așteaptă o încetinire a creșterii consumului privat.

Nivelul investiţiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susţinut de o serie de factori precum costurile de finanţare reduse și consolidarea activităţii la nivel global. Proiectele finanţate în cadrul Planului de investiţii pentru Europa ar trebui să sprijine tot mai mult investiţiile publice și private, pe măsură ce se face trecerea de la aprobare la punerea în aplicare. În ansamblu, investiţiile în zona euro ar urma să crească cu 2,9 % în acest an și cu 3,4 % în 2018 (2,9 % și, respectiv, 3,1 % în UE), creșterea totală înregistrată de la începutul perioadei de redresare (în prima parte a anului 2013) fiind de 8,2 %. Cu toate acestea, ponderea investiţiilor în PIB rămâne sub valoarea înregistrată la începutul acestui secol (20 % în 2016 faţă de 22 % în 2000-2005). Această deficienţă persistentă în materie de investiţii pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării și potenţialul de creștere al economiei.

O mai bună ocupare a forţei de muncă, mai puţin șomaj

Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe pieţele forţei de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre. Ocuparea forţei de muncă ar urma să crească în continuare cu pași destul de siguri, deși ușor mai moderaţi în 2017 și 2018 faţă de anul trecut. Se preconizează că rata șomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10 % în 2016 la 9,6 % în acest an și la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta și apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale șomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

Reducerea datoriei suverane și a deficitelor publice

În zona euro, deficitul public agregat și ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 și 2018. Se așteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 și 2018. Această evoluţie este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătăţirile aduse pe piaţa forţei de muncă: tot mai multe persoane plătesc impozite și contribuţii iar numărul celor care primesc transferuri sociale este în scădere. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 și 89,2 % în 2018.

Toate statele membre își dezvoltă economiile

Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creștere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că și statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creșterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american și creșterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuși, să accentueze diferenţele de creștere dintre statele membre.

Riscuri excepţionale legate de previziunile de iarnă

Aceste previziuni de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administraţie americană nu și-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an și, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Deși au crescut atât riscurile de evoluţie pozitivă, cât și cele de evoluţie negativă, rămâne mai mare riscul ca valorile prognozate să evolueze în sens negativ. Pe termen scurt, stimulentele fiscale din Statele Unite ar putea avea un impact mai puternic asupra creșterii decât se estimează în prezent. Pe termen mediu, riscurile care pot afecta perspectivele de creștere sunt legate de consecinţele crizelor recente: părăsirea Uniunii Europene de către Regatului Unit; posibilele perturbări ale comerţului; înăsprirea mai rapidă a politicii monetare în SUA, care ar putea avea un impact negativ asupra economiilor de piaţă emergente; și consecinţele potenţiale ale îndatorării ridicate și crescânde în China.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor și preţurile produselor de bază, la data de 1 februarie 2017. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieţei, determinate pornind de la pieţele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 1 februarie 2017, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anunţate în mod credibil și suficient de detaliate. Proiecţiile sunt calculate pornind de la ipoteza că politicile rămân neschimbate.