10 ani de la începutul crizei: din nou pe calea redresării, datorită acţiunii decisive a UE

24.08.2017

Criza financiară mondială a început în urmă cu 10 ani și a condus la cea mai gravă recesiune din istoria de șase decenii a Uniunii Europene. Criza nu a început în Europa, dar instituţiile și statele membre ale Uniunii s-au văzut nevoite să acţioneze cu hotărâre pentru a contracara impactul acesteia și pentru a elimina deficienţele din organizarea iniţială a uniunii economice și monetare. Acţiunea decisivă a dat roade: în prezent, economia Uniunii Europene se află în creștere pentru al cincilea an consecutiv. Rata șomajului se situează la cel mai scăzut nivel din 2008, băncile sunt mai puternice, investiţiile se relansează iar situaţia finanţelor publice s-a îmbunătăţit. Evoluţiile economice recente sunt încurajatoare, dar rămân încă multe de făcut pentru a contracara efectele anilor de criză. Comisia Europeană s-a mobilizat pe deplin pentru realizarea obiectivelor agendei sale pentru locuri de muncă, creștere economică și echitate socială.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, a declarat: „Datorită răspunsului politic hotărât la criză, economia UE cunoaște în prezent o redresare fermă, iar uniunea economică și monetară este mai puternică decât înainte. Trebuie să împingem acest progres mai departe, să finalizăm uniunea financiară, să ne reformăm economiile pentru a promova convergenţa, incluziunea și rezilienţa și să menţinem sustenabilitatea finanţelor publice. În acest sens, trebuie să urmărim o abordare echilibrată, în care reducerea riscurilor merge mână în mână cu partajarea acestora, iar coeziunea pieţei unice este salvgardată.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice, impozitare și vamă, a declarat: „La zece ani de la începutul crizei mondiale, redresarea economiei europene a câștigat forţă și teren. Trebuie să folosim acest impuls pozitiv pentru a finaliza reforma uniunii noastre economice și monetare. Nu toate moștenirile trecutului se corectează în mod automat. Am asistat la adâncirea inegalităţilor sociale și economice atât în statele membre, cât și între acestea. Este esenţial ca eforturile noastre viitoare să contribuie la convergenţa reală și durabilă a economiilor noastre.”

Cu zece ani în urmă, în august 2007, BNP Paribas a devenit prima bancă importantă care a recunoscut impactul expunerii sale la pieţele creditelor ipotecare cu risc ridicat din Statele Unite, ea văzându-se nevoită să îngheţe fondurile expuse. În anii care au urmat, ceea ce fusese iniţial o criză financiară s-a transformat într-o criză bancară și o criză a datoriei suverane, cu un impact negativ imediat asupra economiei reale. Uniunea Europeană a intrat în cea mai gravă recesiune din istoria sa, fapt ce i-a marcat profund atât pe cetăţenii noștri, cât și companiile și economiile statelor membre.

În faţa acestei adversităţi, instituţiile și statele membre ale UE au luat decizii politice ferme pentru a limita criza, a menţine integritatea monedei euro și a evita eventuale consecinţe mai grave. Uniunea a depus eforturi pentru a reglementa sectorul financiar și a îmbunătăţi guvernanţa economică, pentru a promova cadre instituţionale și juridice noi și comune, pentru a crea un mecanism de protecţie financiară al zonei euro, pentru a sprijini ţările aflate în dificultate financiară, pentru a îmbunătăţi finanţele publice ale statelor membre, pentru a continua reformele structurale și a încuraja investiţiile, pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, pentru a îmbunătăţi supravegherea sectorului bancar, pentru a spori capacitatea instituţiilor financiare de a face faţă viitoarelor provocări și pentru a stabili modalităţi de gestionare și de mai bună prevenire a unor potenţiale crize.

Ca urmare a acestor măsuri, uniunea economică și monetară a Europei a fost revizuită în mod substanţial, iar economia europeană, în special cea a zonei euro, s-a repus pe picioare.

Redresarea economică europeană este susţinută, iar șomajul scade în mod constant. Numărul statelor membre din zona euro a crescut de la 12 la 19, iar moneda euro este acum cea de-a doua monedă ca importanţă din lume. Dintre cele opt state membre ale UE care au beneficiat de asistenţă financiară, numai Grecia face încă obiectul unui program, pe care urmează să-l părăsească la mijlocul anului 2018. Doar trei state membre fac în prezent obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, așa-numita procedură aplicabilă deficitelor excesive, faţă de 24 de state membre în momentul culminant al crizei. Planul Juncker, cunoscut și ca „Planul de investiţii pentru Europa”, a fost lansat în noiembrie 2014, iar în prezent se preconizează că el va atrage peste 225 de miliarde de euro la nivelul tuturor statelor membre, 72 % din cele 315 miliarde de euro prevăzute iniţial.

Uniunea economică și monetară este în prezent solidă, însă ea rămâne incompletă, iar parcursul monedei euro se află abia la început. De la Raportul celor cinci președinţi din iunie 2015 la Documentul de reflecţie privind aprofundarea uniunii economice și monetare din mai 2017, în ultimii ani s-au luat multe iniţiative pentru a desprinde învăţăminte de pe urma crizei și pentru a pregăti cât mai bine Uniunea pentru provocările viitoare.