19.09.2014, Comisia Europeană

Pentru a contracara efectele îmbătrânirii populaţiei, UE va trebui să elimine diferenţele dintre femei și bărbaţi și să sporească participarea pe piaţa muncii a lucrătorilor tineri și în vârstă, însă mobilitatea și migraţia au, la rândul lor, un rol important de jucat. Aceasta este principala concluzie a raportului comun Comisie-OCDE intitulat Matching Economic Migration with Labour Market Needs (Corelarea migraţiei economice cu necesităţile pieţei forţei de muncă) publicat recent.

Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a declarat: „Acest raport comun cu OCDE oferă indicaţii utile cu privire la provocările demografice serioase care ne așteaptă în viitor. Asigurarea unei mobilităţi echitabile a forţei de muncă în interiorul UE, îmbunătăţirea formării pentru a elimina deficitul de competenţe, asigurarea unor condiţii de muncă decente pentru lucrători și o mai bună integrare a lucrătorilor din afara UE pot fi o parte a soluţiei la îmbătrânirea populaţiei și la lipsa viitoare de personal calificat pe piaţa europeană a muncii”.

Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a declarat: „În ziua de astăzi este o realitate faptul că multe ţări din UE nu își pot acoperi necesarul de personal numai cu forţa de muncă autohtonă. Întrebarea nu este dacă avem nevoie de migranţi, ci cum putem valorifica migraţia cât mai eficient. Pentru a beneficia de avantajele migraţiei, avem nevoie de politici deschise, transparente și realiste, care să promoveze integrarea, și de un leadership puternic la nivel politic”.

Directorul OCDE pentru ocupare, muncă și afaceri sociale, Stefano Scarpetta, a declarat: „Poate fi surprinzător faptul că vorbim de corelarea migraţiei economice cu nevoile pieţei muncii într-un moment în care multe ţări europene se confruntă cu un șomaj persistent și cu un sentiment crescând de ostilitate faţă de migraţie. Cu toate acestea, Europa ar avea o situaţie mult mai bună dacă ar utiliza mai eficient competenţele migranţilor. Integrarea cu succes a migranţilor și a copiilor acestora și crearea unor sisteme mai eficiente de gestionare a migraţiei forţei de muncă, în măsură să răspundă nevoilor reale, sunt necesare atât pentru consolidarea coeziunii sociale, cât și pentru creșterea competitivităţii Europei”.

Declinul demografic și deficitul de competenţe

În Europa, populaţia în vârstă de muncă (15-64) va scădea, conform previziunilor, cu 7,5 milioane (-2,2%) între 2013 și 2020, în timp ce în ţările OCDE în ansamblu va crește în aceeași proporţie. Într-un scenariu cu o migraţie netă zero, populaţia în vârstă de muncă din cele 28 de state membre ale UE ar urma să scadă și mai mult, cu aproape 11,7 milioane (-3,5 %) până în 2020.

Implicaţiile nu sunt numai demografice: dat fiind că piaţa muncii este dinamică și ocupaţiile se modifică, deficitul de competenţe și lipsa de corelare a competenţelor vor deveni probleme majore în UE. Potrivit Sondajului european în rândul întreprinderilor realizat de Eurofound în 2013, în pofida încetinirii activităţii pe piaţa forţei de muncă, 40% dintre întreprinderile din UE au dificultăţi în găsirea unor lucrători cu competenţe corespunzătoare. Per ansamblu, datele disponibile sugerează că, în majoritatea ţărilor OCDE, nevoile în materie de forţă de muncă se vor concentra în următorul deceniu pe ocupaţii specifice, care necesită în mare parte un nivel înalt de calificare, dar și pe niveluri de calificare intermediare.

În acest context, raportul comun UE-OCDE prezintă trei răspunsuri strategice complementare:

1. Promovarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE, pentru a asigura o mai bună repartizare a competenţelor
2. O mai bună integrare a migranţilor din afara UE, pentru a permite o utilizare mai inteligentă a competenţelor acestora
3. Atragerea migranţilor calificaţi de care este nevoie pe piaţa forţei de muncă a UE

Promovarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE

Contribuţia lucrătorilor mobili din UE la creșterea globală a ocupării forţei de muncă este evidentă: persoanele care migrează în interiorul UE au o rată de angajare mai ridicată (68%) decât cetăţenii ţării gazdă (64,5%). În plus, prin transferul de forţă de muncă și de competenţe din regiunile și ţările în care cererea este mai mică spre cele în care sunt necesare, mobilitatea în interiorul UE permite o utilizare mai eficientă a resurselor umane.

Potrivit raportului, vor fi necesare măsuri de politică pentru a continua eliminarea obstacolelor din calea mobilităţii. Promovarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE va necesita, de asemenea, instrumente mai performante de corelare a competenţelor și o mai bună promovare a învăţării limbilor străine.

O mai bună integrare a migranţilor din afara UE

În 2013, cetăţenii din ţări terţe care locuiau în UE aveau o rată de ocupare cu 12 puncte sub media pentru cetăţenii ţărilor gazdă (52,6% faţă de 64,5%), diferenţa fiind și mai pronunţată la compararea persoanelor cu studii terţiare.

Raportul evidenţiază faptul că această risipă semnificativă de capital uman ar putea fi remediată în special prin facilitarea recunoașterii calificărilor străine, asigurarea accesului imigranţilor la cele mai eficiente programe active pe piaţa muncii și furnizarea unei formări lingvistice adaptate la competenţele migranţilor în ţările de destinaţie.

Atragerea competenţelor de care este nevoie pe piaţa forţei de muncă a UE

În prezent, nivelul migraţiei lucrătorilor calificaţi din ţări terţe către majoritatea statelor membre ale UE este unul scăzut, în ciuda faptului că unele ţări au liberalizat reglementările în materie de migraţie. Potrivit raportului, aceasta se datorează în special sistemului de admitere legală și faptului că, în cele mai multe ţări, angajatorii sunt reticenţi să angajeze personal din străinătate. Raportul subliniază mai multe opţiuni pentru acţiunile viitoare, precum îmbunătăţirea echilibrului între dependenţa de cererea angajatorilor și mecanismele de protecţie și îmbunătăţirea instrumentelor de corelare pentru a le permite angajatorilor să identifice potenţialii lucrători migranţi, inclusiv studenţii străini.