Previziunile economice europene din primăvara anului 2016: se menţine direcţia în contextul unor riscuri ridicate

05.05.2016, Comisia Europeană

În 2016, Comisia preconizează o creștere de 1,6 % pentru zona euro și de 1,8 % pentru UE.

Creșterea economică din Europa ar urma să rămână moderată, având în vedere că performanţa principalilor săi parteneri comerciali a scăzut, iar unii dintre factorii care au sprijinit până acum creșterea încep să piardă din intensitate. În consecinţă, se estimează că PIB-ul zonei euro va continua să crească într-un ritm modest în perioada 2015-2017. Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei, PIB-ul zonei euro va atinge 1,6 % în 2016 și 1,8 % în 2017, după valoarea de 1,7 % atinsă în 2015 (previziunile din iarnă: 1,6 % în 2015, 1,7 % în 2016 și 1,9 % în 2017). Se estimează că creșterea PIB-ului în UE va încetini ușor, de la 2,0 % anul trecut la 1,8 % în 2016, pentru a ajunge la 1,9 % în 2017 (previziunile din iarnă: 1,9 % în 2015, 1,9 % în 2016 și 2,0 % în 2017).

Politica monetară foarte acomodativă a pregătit terenul pentru o creștere a investiţiilor prin facilitarea și ieftinirea accesului la finanţare. Se așteaptă ca politica bugetară din zona euro să sprijine creșterea anul acesta. Cu toate acestea, deși preţurile petrolului au scăzut din nou la începutul anului 2016 și au avut un efect pozitiv asupra veniturilor disponibile reale, este de așteptat ca intensitatea acestui sprijin să se reducă treptat odată cu creșterea preţului petrolului.

În mod similar, deși exporturile din zona euro profită încă, într-o oarecare măsură, de pe urma deprecierii din trecut a monedei euro, aprecierea recentă a monedei ar putea face zona euro mai sensibilă la efectele creșterii externe mai lente.

Se preconizează că economiile tuturor statelor membre vor crește în 2017

Se estimează că, în perioada prognozată, creșterea economică se va intensifica sau va rămâne, în mare, stabilă în majoritatea statelor membre. Pentru anul viitor, se preconizează o expansiune a economiilor tuturor statelor membre, însă este de așteptat ca creșterea să rămână inegală la nivelul întregii UE.

Se preconizează că exporturile nete din zona euro vor rămâne o piedică în calea creșterii în 2016, pentru ca în 2017 să devină neutre. Creșterea va depinde așadar de cererea internă: se așteaptă ca investiţiile să urce anul viitor până la 3,8 % atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, iar consumul privat ar urma să scadă, întrucât creșterea preconizată a inflaţiei va încetini creșterea venitului real.

Ameliorarea pieţei muncii va continua

Se preconizează că se va menţine ritmul moderat al ameliorării înregistrate pe pieţele muncii, determinat de reacţia întârziată la îmbunătăţirea condiţiilor ciclice și de limitarea creșterii salariilor. În unele state membre, reformele pieţei muncii implementate în ultimii ani și măsurile de politică bugetară sprijină și ele crearea netă de locuri de muncă. Deși disparităţile de pe piaţa muncii vor persista, conform previziunilor, o perioadă de timp, este de așteptat ca șomajul din zona euro să scadă, ajungând la 10,3 % în 2016 și apoi la 9,9 % în 2017, faţă de 10,9 % în 2015. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 9,4 % în 2015 la 8,9 % în 2016, iar apoi la 8,5 % în 2017.

Politica bugetară rămâne un factor de sprijin, iar perspectiva fiscală se îmbunătăţește

Se preconizează că deficitul public consolidat atât în zona euro, cât și în UE va continua să scadă în acest an și anul următor ca urmare a creșterii economice și a ratelor scăzute ale dobânzii. Este de așteptat ca deficitul public al zonei euro, în ansamblu, să scadă de la 2,1 % din PIB în 2015 (2,4 % în UE ) la 1,9 % în 2016 (2,1 % în UE ) și apoi la 1,6 % în 2017 (1,8 % în UE), în ipoteza că politicile rămân neschimbate. Zona euro ar urma să aibă o orientare fiscală ușor expansionistă anul acesta. Se estimează, totodată, că ponderea datoriei în PIB va continua să scadă treptat de la 94,4 % în 2014 la 91,1 % în zona euro în 2017 (85,5 % în UE).

Inflaţia rămâne dependentă de preţurile energiei

Preţurile petrolului au scăzut din nou la începutul lui 2016, determinând o scădere a inflaţiei sub zero. Este de așteptat ca inflaţia să se menţină aproape de zero în viitorul apropiat, având în vedere că preţurile energiei sunt mai mici decât acum un an. Presiunile preţurilor externe sunt de asemenea slabe în contextul unei monede euro aflate în curs de apreciere ușoară și al unor preţuri de producător mai degrabă reduse la nivel mondial. Se așteaptă ca inflaţia să crească în mod mai semnificativ în a doua jumătate a acestui an, odată cu majorarea treptată a preţurilor la energie și cu creșterea preţurilor practicate pe piaţa internă, ca urmare a cererii interne tot mai intense. Se preconizează că inflaţia preţurilor de consum din zona euro va fi de 0,2 % anul acesta (0,3 % în UE ) și de 1,4 % în 2017 (1,5 % în UE).

Perspectiva creșterii la nivel mondial se menţine modestă

Anul trecut, creșterea în afara UE a înregistrat, probabil, cel mai lent ritm din 2009 încoace (3,2 % în 2015), ca urmare a ritmului încetinit de pe pieţele emergente. Perspectiva de creștere a PIB-ului mondial s-a redus și mai mult odată cu încetinirea creșterii principalelor economii avansate, iar previziunile care anticipau o creștere modestă devin din ce în ce mai incerte. Se așteaptă ca economia mondială să crească cu 3,1 % în 2016 și cu 3,4 % în 2017.

Perspectiva economică europeană se confruntă cu riscuri importante

Un grad ridicat de incertitudine planează asupra acestor previziuni. Printre riscurile externe se numără posibilitatea ca o creștere mai redusă pe pieţele emergente, în special China, să provoace efecte de propagare mai puternice sau să ia o turnură mai nefavorabilă decât era de așteptat. Gradul de incertitudine legat de tensiunile geopolitice se menţine ridicat, iar impactul său negativ asupra economiilor europene ar putea fi mai pronunţat decât se preconizează în prezent. Variaţiile bruște ale preţurilor petrolului sau tulburările de pe piaţa financiară ar putea afecta și ele creșterea europeană. Mai mult, riscurile asociate evoluţiilor interne din UE rămân considerabile, de exemplu în ceea ce privește ritmul punerii în aplicare a reformelor structurale și incertitudinea legată de rezultatul referendumului din Regatul Unit privind rămânerea în UE.
Dimpotrivă, impactul pozitiv al reformelor structurale s-ar putea dovedi mai puternic decât s-a estimat, iar politicile monetare foarte acomodative ar putea avea un impact mult mai puternic asupra economiei reale decât se preconizase.

Context

Aceste previziuni ţin cont de toate datele și de toţi factorii relevanţi disponibili, inclusiv de ipotezele privind politicile guvernamentale disponibile la data de 22 aprilie 2016, inclusiv. Sunt luate în calcul numai politicile anunţate în mod credibil și detaliate în mod corespunzător.
Previziunile se bazează atât pe ipoteza că politicile rămân neschimbate, cât și pe un set de ipoteze externe privind cursurile de schimb, ratele dobânzii și preţurile produselor de bază. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieţei, bazate pe situaţia pieţelor instrumentelor financiare derivate la momentul realizării previziunilor.

Aceste previziuni economice vor fi utilizate în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

Comisia urmează să-și actualizeze previziunile economice în noiembrie 2016.