Previziunile economice ale CE pentru restul anului 2014

10.11.2014

Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor, 1,3 % în UE și 0,8 % în zona euro. Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5 %, respectiv 1,1 %, pe fondul îmbunătăţirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activităţii economice până la 2,0 %, respectiv 1,7 %, datorită consolidării sectorului financiar (în urma amplei evaluări efectuate de Banca Centrală Europeană și a progreselor înregistrate în realizarea uniunii bancare), precum și datorită recentelor reforme structurale care încep să dea roade.

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creștere, investiţii și competitivitate, a declarat: „Situaţia economică și a locurilor de muncă nu cunoaște o îmbunătăţire destul de rapidă. Comisia Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele și resursele disponibile pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a stimula creșterea economică în Europa. Vom propune un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde EUR pentru a impulsiona și susţine redresarea economică. Accelerarea investiţiilor este un element crucial al redresării economice.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Nu există un răspuns unic și simplu în faţa provocărilor cu care se confruntă economia europeană. Trebuie să acţionăm pe trei fronturi: pentru politici bugetare credibile, pentru reforme structurale ambiţioase și pentru investiţii, publice și private, atât de necesare. Trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilităţile care ne revin, la Bruxelles, în capitalele statelor membre și la nivelul regiunilor, pentru a genera o creștere economică mai puternică și pentru a da un impuls real creării de locuri de muncă pentru cetăţenii noștri.”

Redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului 2013 este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre. Încrederea se situează la un nivel mai scăzut decât în primăvară, reflectând riscurile geopolitice tot mai importante și perspectivele economice mai puţin favorabile existente la nivel mondial. În ciuda condiţiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă. Această situaţie reflectă diminuarea progresivă a efectelor crizei, cu o rată încă ridicată a șomajului, cu un nivel important al datoriei și cu o rată scăzută de utilizare a capacităţii. Recenta evaluare amplăa Băncii Centrale Europene a estompat incertitudinile cu privire la soliditatea sectorului bancar; totodată, îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare ar trebui să ajute la redresarea activităţii economice. În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanţare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.

În 2014, se așteaptă în continuare variaţii importante în ceea ce privește ratele de creștere ale statelor membre, de la -2,8 % (Cipru) la 4,6 % (Irlanda). Cu toate acestea, se preconizează că în următorii doi ani diferenţele dintre ratele de creștere se vor reduce. În 2015 și 2016, se estimează că toate ţările UE vor înregistra o creștere pozitivă. Tot în această perioadă, efectul întârziat al reformelor deja implementate ar trebui să se resimtă într-o mai mare măsură.

Revenire lentă la o creștere economică modestă

Redresarea înregistrată de UE pare să fie modestă în comparaţie cu alte economii avansate și în raport cu exemplele de redresări post-criză financiară din trecut, cu toate că și acestea au fost de regulă lente și fragile. Pe parcursul perioadei de prognozare, cererea internă ar trebui să beneficieze din ce în ce mai mult de avantajele unei politici monetare flexibile, de progresele înregistrate în reducerea datoriei private și de orientarea bugetară în general neutră. Investiţiile private ar trebui să se redreseze treptat, beneficiind la rândul lor de îmbunătăţirea perspectivelor la nivelul cererii și de efectele recuperării decalajelor, deși iniţial ar putea fi stânjenite de importante capacităţi neutilizate. Consumul privat ar trebui să se dezvolte moderat în 2015 și 2016, fiind susţinut de scăderea preţurilor produselor de bază și de creșterea veniturilor disponibile, pe măsură ce piaţa forţei de muncă va cunoaște o ameliorare treptată. Consumul public ar urma să contribuie în mod marginal la creșterea economică. Pe fundalul unei creșteri moderate a comerţului mondial, este probabil ca exporturile nete să nu contribuie decât în mică măsură la creșterea PIB-ului în anii următori.

Ameliorare ușoară a condiţiilor de pe piaţa muncii

Ritmul de creare a locurilor de muncă a fost moderat, iar ratele șomajului au scăzut ușor de la niveluri ridicate. Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piaţa muncii. În 2016, rata șomajului ar urma să scadă la 9,5 % în UE și la 10,8 % în zona euro.

Tendinţa către o inflaţie mai mică a continuat în 2014 în statele membre ale UE, ca urmare a scăderii preţurilor produselor de bază și a unei încetiniri economice semnificative. Se estimează că inflaţia va rămâne foarte scăzută în 2014. Pe măsură ce activitatea economică se intensifică treptat și se înregistrează o creștere a salariilor, inflaţia va cunoaște probabil o creștere, fenomen la care contribuie și recenta depreciere a monedei euro. În UE, inflaţia este estimată la 0,6 % în 2014, 1,0 % în 2015 și 1,6 % în 2016. În zona euro, inflaţia IAPC (indicele armonizat al preţurilor la consum) este estimată la 0,5 % în acest an și la 0,8 % în 2015, după care va crește la 1,5 % în 2016.

Se estimează că reducerea deficitelor publice generale va continua. Ponderea deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta atât în UE, cât și în zona euro, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, ajungând la 3,0%, respectiv la 2,6%. Se preconizează că deficitele publice vor continua să scadă în următorii doi ani datorită consolidării activităţii economice. Orientarea politicii bugetare se estimează a fi aproape neutră în 2014 și 2015. Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3%, respectiv 94,8 % (în conformitate cu definiţia sistemului european de conturi 2010).

Persistă riscuri care ameninţă perspectivele economice

Riscurile care planează asupra perspectivelor de creștere continuă să domine pe fondul tensiunilor geopolitice, al instabilităţii pieţelor financiare și al posibilităţii ca reformele structurale să fie incomplet implementate. Riscurile care ameninţă perspectivele inflaţiei se menţin la un nivel echilibrat.

Pentru informaţii suplimentare: 

http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2014_autumn_forecast_en.htm