METODOLOGIA DE REALIZARE A TOPURILOR DE FIRME,
ORGANIZATE DE CAMERELE DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DIN ROMÂNIA
PENTRU ANUL 2010
ediţia a XVIII-a
I. Topurile judeţene de firme
Topurile firmelor din judeţe şi municipiul Bucureşti, numite în continuare topurile judeţene de firme, sunt organizate de Camerele de Comerţ şi Industrie judeţene (CCIJ) în conformitate cu articolul 4 litera m din Legea camerelor de comerţ şi industrie din România nr. 335/2007.
Topurile judeţene de firme se obţin din clasamentele judeţene de firme, determinate de către CCIJ, pe baza prezentei metodologii.
1. Surse de informaţii utilizate:
- informaţii din situaţiile financiare ale societăţilor comerciale pentru anul 2010, conforme cu Directivele Europene, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice
- informaţii despre firmele legal înregistrate în România, furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
- informaţii despre firme, rezultate din activitatea camerelor judeţene
2. Condiţii de admitere a firmelor în clasamente:
Sunt admise la topurile judeţene de firme entităţile care sunt comercianţi conform legii şi îndeplinesc simultan următoarele condiţii, referitoare la datele de bilanţ depus pentru anul 2010:
- profit din exploatare pozitiv
- cel puţin un angajat
- cifra de afaceri minimum 100.000 lei în cazul microîntreprinderilor şi minimum 250.000 lei în cazul celorlalte firme
Nu sunt admise grupurile de interes economic (GIE) şi firmele pentru care valoarea a cel puţin unui indicator calculat este mai mică decât zero.
3. Structura clasamentelor pe domenii, grupe de activitate şi clase de mărime a întreprinderii
Topurile judeţene de firme sunt structurate pe şase domenii de activitate:
- Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech
- Industrie
- Agricultură, Pescuit, Piscicultură
- Construcţii
- Servicii
- Comerţ, Turism
Domeniile sunt împărţite pe grupe de activitate conform codului CAEN rev. 2 (publicat în Monitorul Oficial nr.293/03.05.2007) al obiectului de activitate, declarat pe propria răspundere a firmelor în situaţiile financiare pentru anul 2010. Corespondenţa dintre domenii şi grupele de activitate este descrisă în Anexa 1.
Clasificarea întreprinderilor pe clase de mărime se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu completările şi modificările ulterioare, care stabileşte criteriile de încadrare a firmelor în aceste categorii:
| Clasa de mărime |
Criterii de încadrare |
| microîntreprinderi |
- au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei |
| întreprinderi mici |
- au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei |
| întreprinderi mijlocii |
- au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de pâna la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro |
| întreprinderi mari |
- au între 250 şi 999 salariaţi |
| întreprinderi foarte mari |
- au peste 1000 de salariaţi |
Pentru firmele care au maximum 249 de salariaţi, depăşirea unuia dintre criteriile de încadrare determină trecerea firmei în clasa următoare de mărime.
4. Indicatori utilizaţi pentru clasificarea firmelor:
- I1: Cifra de afaceri netă
- I2: Profitul din exploatare
- I3: Rata profitului din exploatare = (Profit din exploatare / Cifra afaceri)
- I4: Eficienţa utilizării resurselor umane = (Valoarea adăugată1 / Număr mediu de salariaţi)
- I5: Eficienţa utilizării capitalului angajat= (Profitul curent + Cheltuieli privind dobânzile) / Total active2
Elementele financiare pe baza cărora se calculează aceşti indicatori sunt prezentate în Anexa 2.
Pentru fiecare indicator şi domeniu de activitate este stabilită o pondere în cadrul punctajului total: POND1, POND2, POND3, POND4, POND5. Ponderile indicatorilor sunt prezentate în Anexa 3.
5. Punctajul fiecărei firme din top se obţine astfel:
- se calculează punctajele simple3 ale indicatorilor (P1, P2, P3, P4, P5) după formulele definite la 4.1 – 4.5; apoi, fiecare punctaj simplu este normalizat, prin împărţirea la media naţională4 a indicatorului respectiv
- punctajul total (PT) se calculează ca suma produselor dintre punctajul simplu şi ponderea aferentă fiecărui indicator (PT = P1 * POND1 + P2 * POND2 + P3 * POND3 + P4 * POND4 + P5 * POND5)
Firmele membre ale camerei judeţene, care au achitat cotizaţia la zi, primesc o bonificaţie de 10% din punctajul total.
Clasamentul judeţean de firme conţine câte maximum 10 firme pentru fiecare domeniu, grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderii, determinate prin ordonarea descrescătoare a punctajului total.
1 Valoarea adăugată = Profit din exploatare + Cheltuieli cu personalul + ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale.
2 Total active = Total active imobilizate + Total active circulante + Cheltuieli în avans
3 Dacă un punctaj simplu este negativ, atunci firma respectivă nu este admisă în clasamentul judeţean de firme
4 Media naţională a unui indicator se determină prin calcularea, pentru fiecare grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderii, a mediei aritmetice a acelui indicator, aplicată pentru firmele care îndeplinesc, la nivel naţional, condiţiile de admitere la top
6. Validarea clasamentului judeţean de firme
Clasamentul judeţean de firme este analizat şi validat de o comisie a topului de firme, numită de către conducerea Camerei, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti. Clasamentul validat devine topul judeţean de firme.
Informaţiile despre firmele din topul judeţean sunt actuale la momentul validării acestuia.
II. Topul Naţional al Firmelor din România
Topul Naţional al Firmelor din România se organizează în exclusivitate de către Camera Naţională, în conformitate cu prevederile art.28, lit.j din Legea 335/2007 şi Cap.III, art.16, punctul 10, din Statutul Camerei Naţionale.
Clasamentul Topului Naţional al Firmelor se realizează de către Camera Naţională, pe baza clasamentelor judeţene de firme furnizate de către camerele judeţene, prin interclasarea acestora şi păstrarea primelor maximum 10 poziţii pentru fiecare domeniu, grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderilor. Topul Naţional al Firmelor este format din firmele situate pe locul întâi în acest clasament, la fiecare domeniu, grupă şi clasă de mărime a întreprinderii.
Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene şi Camera de Comerţ şi Industrie a României nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele erori în întocmirea situaţiilor financiare şi a oricăror alte documente utilizate la determinarea clasamentelor. Conform prevederilor legale, răspunderea revine celor care au întocmit documentele în cauză.
Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene şi Camera de Comerţ şi Industrie a României nu pot fi ţinute responsabile pentru orice daune sau pierderi ce ar putea rezulta în urma unei acţiuni sau renunţare la acţiune, ca urmare a utilizării, în orice scop, a datelor publicate în legătură cu Topurile Firmelor.
Metodologie TOP 2010 - Anexa 1
Metodologie TOP 2010 - Anexa 2
Metodologie TOP 2010 - Anexa 3
|